Dry needling cu dr. Cristian Drosu: când ajută cu adevărat și când NU ar trebui făcut

Când auzi prima dată de ace folosite în recuperare, e normal să ridici o sprânceană. Mulți pacienți ajung în cabinet după masaje, ședințe de fizioterapie clasice și exerciții „de pe internet”, dar durerea revine. În acest context, discuția despre dry needling beneficii poate părea fie o promisiune în plus, fie „încă un trend”. Diferența o face felul în care este aplicată tehnica și cine o folosește. dr. Cristian Drosu, CEO PhysioBoost, expert în kinetoterapie și osteopatie, privește dry needling ca pe un instrument foarte precis, integrat într-un proces clinic serios, nu ca pe un truc spectaculos.

Ce face, de fapt, dry needling în mușchi

Dry needling înseamnă folosirea unui ac foarte fin pentru a ajunge direct în punctele trigger – acele „noduri” din mușchi care dor local sau trimit durere la distanță. Acul nu conține medicament; efectul vine din reacția țesutului: un mic spasm local, apoi relaxare, îmbunătățirea microcirculației și o resetare a tensiunii.

Pentru pacienții cu dureri musculare cronice sau zone „blocate” de luni și ani, dry needling poate fi exact intervenția care ajunge acolo unde degetele sau aparatele nu reușesc. Atunci când este ales corect momentul, lista de dry needling beneficii include reducerea durerii, creșterea mobilității, diminuarea senzației de presiune și o recuperare mai rapidă după perioade lungi de suprasolicitare.

„Nu lucrăm cu ideea de magie, ci cu ideea de precizie. Cu cât înțelegi mai bine anatomia și mecanica durerii, cu atât atingi mai puțin, dar mai eficient”, subliniază dr. Cristian Drosu.

Când ajută cu adevărat: pacienți sceptici, dureri reale

Există câteva tipare de cazuri în care dry needling poate schimba radical evoluția: dureri de umăr care revin de fiecare dată la anumite mișcări, zone cervicale permanent contractate, lombalgii cu „benzi” de tensiune sau musculatură suprasolicitată la sportivi. Pacienții vin adesea cu o doză de scepticism, mai ales după multe încercări eșuate.

Ce face diferența? Explicația. Atunci când pacientului i se arată clar ce este un punct trigger, cum se formează, de ce menține durerea și ce rol are acul în resetarea acelui tipar, tehnica devine logică, nu exotică. Intervenția nu vine singură: este urmată de exerciții specifice, educație posturală și, la nevoie, alte metode de terapie manuală.

Pentru cursanți – fizioterapeuți și kinetoterapeuți – dry needling este o ocazie de a trece de la „lucrul în masă” la lucrul fin. Înveți să diferențiezi între durere proiectată, tensiune locală, lanțuri musculare și compensări. Asta înseamnă să gândești ca un clinician, nu doar ca un executant de tehnici.

Când trebuie să spui „nu” acestei tehnici

Oricât de eficient ar fi, dry needling are limite foarte clare. Nu este potrivit pentru orice pacient, orice moment sau orice afecțiune. Aici intervine discuția serioasă despre contraindicații, care trebuie să fie parte din formarea oricărui terapeut responsabil.

Există situații în care tehnica trebuie evitată: tulburări de coagulare, unele boli sistemice, infecții locale, anumite zone sensibile, sarcină în regiuni cu risc, episoade severe de anxietate legate de ace. La fel de important este să știi când pacientul nu are nevoie de ac, ci de altă abordare – mobilizări blânde, exerciții progresive, lucru pe postură și control neuromuscular.

Pentru pacient, faptul că terapeutul explică limpede toate aceste contraindicații și nu forțează o tehnică doar pentru că „știe să o facă” este un semn de siguranță și profesionalism. Pentru cursant, este lecția esențială: puterea unei metode vine și din capacitatea de a NU o folosi atunci când nu este potrivită.

Întrebări frecvente despre dry needling

Dry needling este același lucru cu acupunctura?
Nu. Folosește ace similare, dar se bazează pe anatomie și puncte trigger, nu pe meridiane energetice sau concepte de energie.

Este dureros?
Poate fi ușor inconfortabil când acul intră în punctul trigger, dar senzația este de scurtă durată și, de obicei, urmată de relaxare și ușurare locală.

De câte ședințe am nevoie?
Depinde de vechimea durerii, de numărul zonelor implicate și de modul în care corpul răspunde. Dry needling este, în general, integrat într-un plan mai larg de recuperare.

Este o tehnică sigură?
Da, atunci când este aplicată de terapeuți corect formați, care cunosc bine anatomia, respectă igiena și țin cont de istoricul medical al pacientului.

Merită să investesc într-un curs, ca terapeut?
Dacă vrei să lucrezi cu mai multă precizie și să răspunzi mai bine la cazuri „grele”, da – dar doar într-un program serios, cu structură clară și practică supravegheată.

De la scepticism la încredere: ce înseamnă o formare serioasă în dry needling

Dacă te-ai săturat de soluții „rapide” care nu țin și vrei să înțelegi concret ce se întâmplă în corpul tău, următorul pas nu este încă un exercițiu găsit online, ci o discuție serioasă și o evaluare făcută ca la carte. La PhysioBoost, fiecare plan de tratament – inclusiv atunci când vorbim despre tehnici moderne precum dry needling – pornește de la o analiză atentă, explicații clare și decizii luate împreună cu tine, nu în locul tău.

Dacă simți că a venit momentul să schimbi abordarea, te așteptăm la clinica PhysioBoost din Str. Paul Greceanu Nr. 29, București. Pentru detalii și programări, ne poți scrie la [email protected] sau ne poți suna la +40784106400. Mai multe informații despre modul în care lucrăm și serviciile disponibile găsești pe https://physioboost.ro/. Fă-ți o programare și dă-i corpului tău șansa la un tratament gândit, nu improvizat.